Punctul nostru de plecare este cămașa ca obiect de studiu. Lucrăm cu țesături recuperate din arhivele fabricilor locale — surplusul de producție al caselor de modă europene.
Ne ghidăm după câteva idei:
“Regionalismul Critic” – o perspectivă împrumutată din arhitectură, prin prisma căreia abordăm demersul nostru în industria modei.
“Nou-Ne-Nou” – termenul nostru pentru intersecția dintre un articol nou produs și o piesă de arhivă.
Vizual: buclă din Meandre (1966), de Mircea Săucan.
de la abstract
Alegerea de a lucra cu deadstock e strâns legată de improvizație –o abordare prevalentă aici, aplicată în fabricare, producție artistică, limbaj arhitectural și, în definitiv, în viața de zi cu zi. Presupune a lucra cu ce există, adaptând resursele disponibile pentru a obține un rezultat coerent.
la pragmatic
Atelierul de producție, arhivele de țesături și sediul nostru se află într-o rază de 10 km, în București. Această proximitatea fizică ne permite să păstrăm o legătură strânsă între mediu, metodă și produs.
în proiectare
Croiurile noastre derivă din limbajul vizual al istoriei modei și al cinema-ului. Pornim de la cum a fost imaginată cămașa de-a lungul timpului — de la volume și siluete la detalii — și recompunem aceste ready-made-uri într-un obiect contemporan.
și în fabricare
Lucrul cu materiale rămase din colecții trecute impune o selecție riguroasă și limitează numărul de piese, în funcție de metrajul disponibil. Această restricție introduce un anacronism, o desincronizare de ritmul industriei.